Ne cerem scuze, dar samanta de porumb OLT sa vandut !!!

PUNCT DE LUCRU: SOS VIZIRU- BORDEI VERDE( DJ 211 ), KM 10

Porumb OLT

Samanta Certificata

* Samanta este ambalata la saci de 20 kg.

* Samanta este tratata cu:

FUNGICID: Royal Flo

INSECTICID: Palisade

* La vanzare se elibereaza Factura Fiscala, Chitanta si Certificat de Calitate.

* Pret vanzare: 10 lei/kg ( TVA inclus) pentru samanta tratata cu fungicid si insecticid.

* Pentru comenzi mai mari de 25 saci, asiguram transportul pe raza jud. Braila

Contact:

0722393731 – Hagiu Ionut

0744393701 – Sirbu Valentin

0745529722 – Brinza Cristinel

Rata de absorbţie externă a fondurilor europene a ajuns la 5,5% – 1.066,48 milioane de euro – la 31 decembrie 2011, în creştere de la 3,72% – 715,51 milioane de euro – la sfârşitul lunii noiembrie, anunţă Ministerul Afacerilor Europene.

Şi nivelul plăţilor interne către beneficiari a înregistrat o uşoară creştere, de la 13.076 milioane de lei – 14,72% la sfârşitul lunii noiembrie, la 13.605 milioane de lei – 15,08%.

Numărul contractelor semnate pe Programul Operaţional Sectorial Transport a crescut de la 53 la 55, iar suma lor de la 6.857 milioane de lei la 7.646 milioane de lei.

Pe Programul Operaţional Sectorial Mediu, plăţile interne către beneficiari au crescut de la 16.005 milioane de lei la 16.027 milioane de lei, iar numărul contractelor era de 238 la 31 decembrie 2011, faţă de 233 în luna precedentă.

În ceea ce priveşte numărul de contracte semnate, Programul Operaţional Regional şi POSDRU au înregistrat cele mai mari creşteri. Pe POR au fost semnate 2.520 de contracte, în valoare de 12.702 milioane de lei, faţă de 2.340 de contracte – 12.098 milioane de lei în noiembrie.

Pe POSDRU au fost semnat 2.366 de contracte – 12.474 milioane de lei – faţă de 2.139 contracte, în valoare de 12.093 de lei în noiembrie.

Valoarea totală a contractelor semnate până la sfârşitul lunii decembrie anului trecut se ridică la 54.298 milioane de lei, faţă de 52.404 milioane de lei în noiembrie.

Guvernul de la Bucureşti şi-a propus ca în 2012 rata de absorbţie a fondurilor europene să ajungă la 20%, adică în jur de şase miliarde de euro.

Premierul Boc a spus, joi, la reuniunea Comitetului interministerial pentru absorbţia fondurilor comunitare, că România riscă să piardă bani de la UE, dacă rata de absorbţie nu se îmbunătăţeşte în 2012 şi a anunţat că Leonard Orban va anunţa până pe 16 ianuarie situaţia absorbţiei pe fiecare autoritate.

Boc a atenţionat că în prezent sunt întârzieri la nivelul organismelor intermediare pentru programe de Competitivitate, cu reclamaţii în special în sectorul IMM şi cel al energiei, de Resurse Umane, de Dezvoltare a Capacităţii Administrative, dar şi la organismele intermediare subordonate Ministerului Comunicaţiilor.

Comisia Europeană a anunţat la 15 decembrie 2011 că a decis să deblocheze 200 de milioane de euro din fondurile suspendate pentru Axa 2 a POR. Bruxelles-ul a început să evalueze, la 28 noiembrie, măsurile luate de autorităţile române pentru a fi deblocate fondurile suspendate în iunie în cadrul Programului Operaţional Regional.

În luna iunie, Comisia Europeană a întrerupt plăţile pentru Axa 2 a Programului Operaţional Regionl (POR) – Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport, după ce a constatat, în urma unui raport de audit, deficienţe grave în sistemul de achiziţii publice folosite în adjudecarea contractelor de lucrări. Comisia a indicat că este vorba despre utilizarea unor criterii de selecţie discriminatorii de către autorităţile contractante în selecţia constructorilor, de folosirea nejustificată a procedurii accelerate şi de lucrări suplimentare contractate ca lucrări similare.

Comisia Europeană a propus autorităţilor române să verifice toate contractele de lucrări încheiate de beneficiarii Axei 2 (124 de contracte de lucrări adjudecate). După această etapă de verificare, care trebuia să se desfăşura în lunile iulie-august 2011, autorităţile române urmau să transmită Comisiei Europene concluziile verificărilor şi propuneri de acţiune. În urma reverificării procedurilor de achiziţie publică, puteau fi propuse corecţii financiare cuprinse între 2% şi 100% din valoarea proiectelor găsite cu deficienţe.

În iulie, guvernul a decis “temporar şi voluntar” să nu mai fie înaintate facturi către UE pentru a evita riscul pierderii banilor europeni până în momentul în care vor fi finalizate verificări suplimentare interne. “Dacă UE, după ce am înaintat factura, vine şi găseşte probleme la licitaţii în România pierdem banii. Dacă noi corectăm în ţară, înainte de a trimite factura, banii nu se pierd, rămân în România şi pot fi utilizaţi pentru alte proiecte”, declara premierul Emil Boc. Decizia a fost salutată şi de preşedintele Traian Băsescu.

Emil Boc a dispus să se facă verificări de către autorităţile de management în colaborare cu alte autorităţi ale statului pe programele operaţional-sectoriale unde există achiziţii publice, obiectivul fiind ca statul român să identifice greşelile, “nu să vină alţii să ne facă ordine în sistemul achiziţiilor publice în România şi să pierdem banii la care au dreptul ţara şi românii” – explica premierul.

Potrivit unui document al Ministerului Afacerilor Europene, datat 31 octombrie 2011, care prezenta rezultatele reverificărilor efectuate asupra achiziţiilor publice pentru cheltuielile declarate deja la Comisia Europeană, Autoritatea de Management a POR a aplicat corecţii în valoare de peste 50 de milioane de lei (50.852.629,87 lei).

România a transmis Comisiei Europene cereri de rambursare în valoare de 43 de milioane de euro, după deblocarea Axei prioritare 2, a declarat, la 20 decembrie, ministrul afacerilor europene, Leonard Orban. “Pentru restul programelor avem pregătite cereri de rambursare de aproximativ 470 de milioane de euro, ceea ce reprezintă o sumă importantă, având în vedere situaţia în care ne aflăm în ceea ce priveşte rata de absorbţie a fondurilor comunitare”, a precizat Orban.

Leonard Orban a explicat că s-au aplicat corecţii la fondurile deblocate.

Transportul gunoiului de grajd la câmp se poate face în orice anotimp, în funcţie de posibilităţile de transport şi de momentul când se urmăreşte încorporarea lui în sol. La câmp, gunoiul transportat cu vehicule ce nu efectuează şi împrăştierea se aşează în grămezi distanţate la 15-20 metri, a căror mărime depinde de doza stabilită pentru un hectar.

Împrăştierea gunoiului se face manual, încorporarea în sol efectuându-se în aceeaşi zi prin arătură, pentru evitarea volatilizării amoniacului. Gunoiul lăsat în grămezi este supus uscării sub acţiunea vântului, în prima zi pierzându-se 15 % din NH3 iar în a doua zi 25 %. Dacă gunoiul se împrăştie pe teren fără a fi imediat încorporat în sol, în câteva zile pierderile ajung la 50 % din totalul NH3, în funcţie de condiţiile atmosferice.

În agricultura intensivă, transportul şi distribuţia gunoiului se fac cu mijloace mecanice, folosindu-se maşinile MIG-4 şi MIG-6 (destinate pentru culturi de câmp), MIG-2 (pentru livezi) şi MIG-V (pentru plantaţii de viţă de vie). În asemenea cazuri se recomandă ca gunoiul să se clădească în platforme mari la capătul tarlalelor, la baza platformei aşezându-se un strat de paie pentru absorbţia mustului din platformă, gunoiul tasându-se.

Din aceste platforme gunoiul se împrăştie cu mijloace mecanizate pe teren şi se încorporează în sol în aceeaşi zi prin arătură. Când se practică un asolament, gunoiul de grajd se aplică pentru cultura cea mai pretenţioasă în privinţa consumului de substanţe nutritive, în primul rând pentru cartof, apoi pentru sfeclă şi porumb (culturi prăşitoare).

Îngrăşămintele organice sunt indispensabile culturilor legumicole mari consumatoare de substanţe nutritive, deoarece produc recolte mari pe unitatea de suprafaţă, unele dintre ele fiind sensibile la concentraţii ridicate de săruri în soluţia solului, mai ales în primele stadii de vegetaţie.

Îngrăşămintele organice măresc capacitatea tampon a solului, puterea de reţinere prin absorbţie a cationilor şi anionilor, evitând pericolul fenomenelor de toxicitate prin folosirea unor doze mari de îngrăşăminte minerale.

Castraveţii sunt foarte sensibili la concentraţii ridicate de săruri în soluţia solului, oferind producţii mari dacă se foloseşte gunoi de grajd asociat cu îngrăşăminte minerale. Tomatele, varza şi sfecla pentru masă sunt mai tolerante la concentraţii ridicate de săruri şi dau producţii mari după aplicarea gunoiului de grajd.

Alte culturi legumicole beneficiază de efectul remanent al gunoiului. La morcov şi păstârnac se foloseşte mraniţă sau asemenea culturi beneficiază de efectul remanent al gunoiului semifermentat în anii 2 şi 3 după aplicarea acestuia.

La culturi de câmp, o anumită importanţă prezintă condiţiile climatice în legătură cu calitatea gunoiului utilizat. În regiuni de stepă şi silvostepă este mai indicat gunoi bine fermentat, iar în zonele umede, cu soluri podzolite sau cu podzoluri se recomandă gunoi semifermentat sau chiar slab fermentat.

Pe solurile argiloase, care se zvântă greu primăvara, întârziind efectuarea semănăturilor, se recomandă aplicarea din toamnă a gunoiului de grajd pentru a putea contribui la îmbunătăţirea însuşirilor fizice ale solului. Pe cele nisipoase, gunoiul se poate aplica primăvara spre a se evita spălarea substanţelor minerale în timpul iernii.

Adâncimea de încorporare a gunoiului de grajd depinde de textura solului, de condiţiile climatice, de gradul de descompunere a gunoiului. În solurile cu textură nisipoasă încorporarea se face ceva mai adânc, într-un strat cu umiditate favorabilă activităţi microorganismelor, în cele argiloase îngroparea fiind mai la suprafaţă. Pe podzoluri, gunoiul se introduce în sol prin arătură la 12-15 cm adâncime, iar pe cernoziomuri la 18-25 cm. Gunoiul bine fermentat se poate încorpora la 8-12 cm, folosind cultivatorul sau discuitorul.

Dozele de gunoi variază în funcţie de cultura la care se aplică, de fertilitatea solului, de climă. În zone umede, cu soluri podzolice, se folosesc doze mai mari decât în cele uscate şi cu soluri de tip cernoziom.

La aceleaşi doze de gunoi, cele mai mari sporuri de producţie se obţin în zona podzolurilor, deoarece acestea sunt soluri sărace în materie organică şi substanţe nutritive. În general, eficacitatea dozelor de gunoi scade din zona podzolurilor către cea a cernoziomurilor.

Mărimea dozelor depinde de particularităţile culturii la care se aplică, de calitatea gunoiului, de cantităţile disponibile, de însuşirile solului. Dozele pot fi cuprinse între 15-50 tone/hectar după cum urmează:

la cartof, sfecla de zahăr şi furajeră, cânepă se folosesc 30-40 tone/hectar pe solurile podzolice şi 25-30 tone/hectar pe solurile cernoziomice;
la castraveţi, porumb, cânepă se pot administra dozele maxime de 50 tone/hectar în zonele mai umede unde se pot obţine producţii record. În zonele cu cernoziomuri se va administra până la 35 de tone/hectar;
cu cât solul este mai sărac în elemente nutritive şi humus în forme uşor accesibile plantelor, cu atât dozele de gunoi se vor mări;
cerealele păioase beneficiază de efectul remanent al gunoiului în al doilea an după aplicare.
Pentru că gunoiul de grajd dintr-o fermă nu acoperă necesităţile de administrare pe întreaga suprafaţă, de obicei se fertilizează numai culturile cu pretenţii mai mari.

Aplicarea gunoiului de grajd măreşte efectul îngrăşămintelor minerale. De efectul remanent se ţine seama la stabilirea dozelor de îngrăşăminte chimice pentru culturile din anii următori. Se consideră că în al doilea an de la aplicare fiecare tonă de gunoi oferă plantelor 0,7 kg N, 0,6 kg P, 1,6 kg K, în al treilea an cantităţile se înjumătăţesc.

În sere şi solarii, gunoiul de grajd constituie o sursă importantă de CO2 care măreşte concentraţia aerului atmosferic şi intensifică asimilaţia clorofiliană. La introducerea în sol a 40 t/ha gg, rezultă zilnic, în perioada descompunerii active, 100-200 kg CO2 în plus comparativ cu solul nefertilizat. Această sursă de dioxid de carbon capătă semnificaţia deosebită dacă menţionăm că pentru a obţine o producţie de 50 t/ha cartof, plantele asimilează zilnic aproximativ 300 kg CO2.