Debitul Dunării la intrarea în ţară, secţiunea Baziaş, a fost în scădere cu 160 mc/s faţă de valoarea înregistrată marţi, de 2.900 mc/s, a precizat pentru Agerpres purtătorul de cuvânt al Administraţiei bazinale de Apă Jiu, Camelia Bărbuţu.
Potrivit sursei citate, debitul respectiv, conform diagnozei şi prognozei INHGA-CNPB, se situează sub media multianuală a lunii ianuarie, stabilită de specialişti la 4.950 mc/s.
“Din cauza acestei situaţii, nivelurile pe fluviul Dunărea, la staţiile hidrometrice se află sub cotele de apărare. La Porţile de Fier I debitul defluent măsoară 516 mc/s, iar cel de la Porţile de Fier II – 2.960 mc/s”, a precizat Bărbuţu.
În următoarele două zile, debitul Dunării la intrarea în ţară, secţiunea Baziaş, va fi în scădere până la valoarea de 2.850 mc/s.
Doi investitori italieni dezvoltă în oraşul Măcin un proiect în valoare de 50 de milioane de euro, pentru înfiinţarea unor sere pentru legume şi fructe pe o suprafaţă de 100 de hectare.
La Măcin, am avut o bază legumicolă foarte puternică. A existat un centru de legume şi fructe, dar am avut şi o asociaţie legumicolă bazată pe fostul sistem. Între timp tot ce-am avut s-a desfiinţat, iar noi căutăm acum să reînnodăm activitatea legumicolă din zonă. Problema vitală a oraşului nostru este lipsa angajatorilor, iar din acest punct de vedere proiectul celor doi investitori italieni este unul foarte important pentru noi, a declarat primarul oraşului Măcin, Andone Ichim.
Prin realizarea proiectului iniţiat de cei doi investitori italieni se vor înfiinţa până la 500 de locuri de muncă.
Investitori şi-au arătat disponibilitatea de a se implica în renaturarea lacului sărat din oraşul Măcin.
Potrivit Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, 21.667 de hectare dintr-o suprafaţă totală cultivabilă de circa 294.000 de hectare din judeţ este cultivată cu sprijinul unor investitori străini.
Într-un top al celor mai importante investiţii s-ar afla două societăţi cu capital britanic, ce exploatează o suprafaţă totală de 10.699 de hectare, în localităţile Chilia Veche şi Pardina, din Delta Dunării.
De asemenea, potrivit DADR Tulcea, spaniolii cultivă viţă-de-vie în podgoria Sarica Niculiţel cu o suprafaţă de circa 1.500 de hectare, italienii investind în agricultură atât în apropiere de oraşul Tulcea, cât şi la Isaccea, Cerna, Ciucurova, Dorobanţu şi Mihail Kogălniceanu. Un francez a investit în comuna Mihai Bravu, având peste 1.000 de hectare, iar un sirian deţine în comunele Nufăru şi Valea Nucarilor o suprafaţă totală de 667 de hectare.
Cultura de rapiţă este la această dată cea mai afectată de lipsa precipitaţiilor în judeţul Braşov, a precizat directorul adjunct al Direcţiei Agricole Braşov, ing. Gyero Mihai.
“Cultura este răsărită în mare parte pe cele 1.000 ha, dar este slab dezvoltată, iar densitatea este cu 15-20% mai mică decât în mod normal. Suprafeţele au tot crescut de la un an la altul şi fermierii au dorit să mai semene în primăvară această cultură pe încă 400 ha. Dacă va ninge şi se va aşterne strat de zăpadă sau dacă va ploua la primăvară este posibil ca rapiţa ce va fi semănată să se dezvolte foarte bine”, a spus directorul adjunct al Direcţiei Agricole Braşov.
În ceea ce priveşte culturile de grâu, secară şi triticale, pe 9.065 ha din totalul de 18.300 ha, culturile au răsărit în totalitate, pe 7.600 ha au răsărit parţial, iar pe 1.065 ha încă nu au răsărit, a mai spus Mihai Gyero.